Atenţie şoferi! noi modificări aduse la Codul Rutier

masini

În urmă cu 2 zile, pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv pe site-ul Ministerului Transporturilor, au fost publicate spre dezbatere publică două proiecte legislative care, în caz de aprobare şi adoptare, ar putea avea un impact relativ important pentru şoferi.

I.  Pe data de 22 iulie 2014 a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne un nou proiect de modificare a Codului Rutier (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind  circulaţia pe drumurile publice, republicată) care are ca obiect lămurirea şi redefinirea unor termeni sau expresii, corelarea legislaţiei naţionale cu directivele europene în ceea ce priveşte permisul de conducere, bazat pe un model unic european şi precizarea unor condiţii de eliberare a acestuia, corelarea şi echivalarea unor categorii de permise de conducere pe drumurile publice, realizarea unei norme de trimitere la prevederile Codului de procedură penală care stabilesc unele condiţii cu privire la recoltarea mostrelor biologice, în cazul conducerii unui vehicul de către o  persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, completarea listei instituţiilor medicale unde se recoltează probele biologice, anumite situaţii de suspendare sau anulare a permisului de conducere în raport cu noua legislaţie penală.

a. Proiectul de modificare a Codului Rutier revizuieşte definiţia „autovehiculului” în concordanţă cu Directiva 126/2006/CE, făcând precizarea concretă că reprezintă „orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum sau pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor. Vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, precum şi tractoarele agricole sau forestiere, nu sunt considerate autovehicule. Troleibuzele sunt considerate autovehicule”.

Totodată este prevăzută definirea „tractorului agricol sau forestier” prin comasarea elementelor vizate de definiţia „tractorului” şi a „tractorului rutier”, precum şi prin preluarea criteriilor stabilite de Directiva 126/2006/CE.

b. Regimul înmatriculărilor permanente sau temporare este, de asemenea, redefinit. Astfel, „Autovehiculele, remorcile şi tractoarele agricole sau forestiere se înmatriculează permanent sau temporar la autoritatea competentă în a cărei rază teritorială proprietarii îşi au domiciliul, reşedinţa ori sediul, în condiţiile stabilite prin reglementările în vigoare.” În cazul în care acestea se află în dotarea unor instituţii publice precum armata, MAI sau SRI, pot fi înmatriculate la aceste instituţii, dar şi la autorităţile civile. În privinţa tramvaielor, troleibuzelor, vehiculelor cu tracţiune animală şi a tractoarelor agricole sau forestiere care nu necesită înmatricularea, acestea se înregistrează de către consiliile locale, care ţin şi evidenţa acestora.

c. Una dintre cele mai importante modificări pe care o preconizează acest proiect priveşte permisele de conducere eliberate în România. Corelând dispoziţiile Codului Rutier cu cele ale Directivei 126/2006/CE, noile dispoziţii îşi propun redefinirea şi detalierea criteriilor care stabilesc regimul juridic al „reşedinţei normale”. Astfel, pentru ca o persoană să poată solicita şi obţine (în urma unui examen) un permis de conducere trebuie să aibă domiciliul sau reşedinţa în România sau să poată dovedi că se află la studii în România de minim 6 luni. Pentru înlăturarea oricăror situaţii de ambiguitate sau interpretare, proiectul detaliază ce presupune pentru o persoană domiciliu sau reşedinţă în România:

– locuieşte în mod obişnuit cel puţin 185 de zile din fiecare an calendaristic la o adresă din România datorită unor legături personale sau profesionale ori altor legături strânse cu adresa respectivă, sau

– revine periodic la o adresă din România datorită unor legături personale cu adresa respectivă, deşi locuieşte alternativ în locuri diferite, situate în două sau mai multe state membre, întrucât legăturile sale profesionale sunt într-un loc diferit de cel al legăturilor personale, sau

– locuieşte la o adresă din România pentru îndeplinirea unei activităţi sau misiuni pe o durată determinată, deşi locuieşte alternativ şi în alte locuri diferite, situate în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene ori Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană.

Pentru a face dovada acestor situaţii, persoana care solicită eliberarea unui permis de conducere din partea autorităţilor române trebuie să prezinte următoarele documente:

– documente prevăzute de actele normative care reglementează domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene sau regimul străinilor în România,

– emise de instituţia/instituţiile de învăţământ, acreditată/acreditate în condiţiile legii, care să ateste că persoana urmează studii în România de cel puţin 6 luni;

– alte documente justificative, după caz.

Proiectul face două precizări importante: pe de o parte, participarea la studii într-o universitate/şcoală din România nu implică transferul domiciliului sau a reşedinţei în România (de aceea intervine şi condiţia aflării la studii de cel puţin 6 luni, la momentul aplicării pentru permis), pe de altă parte aplicarea se referă strict la procedurile legate de permisele de conducere, nu şi de înmatricularea autovehiculelor şi a remorcilor.

d. O modificare importantă priveşte şi revizuirea corelării dintre categoriile de permise de conducere, în sensul în care permisele de conducere eliberate pentru categoriile A, B, C sau D sunt valabile pentru categoriile A1, A2, B1, C1, respectiv D1 (cele eliberate pentru categoria A sunt valabile şi pentru categoriile A1 şi A2, cele B sunt valabile pentru B1, C pentru C1 şi D pentru D1). Totodată, permisele de conducere eliberate pentru una dintre categoriile B, BE, C sau CE sunt valabile şi pentru categoria Tr (tractor), în anumite cazuri specifice iar permisele de conducere eliberate pentru categoriile D sau DE sunt valabile şi pentru vehiculele din categoria Tb (troleibuz).

e. Proiectul de modificare a Codului Rutier aduce o modificare foarte importantă şi în privinţa raportării la noua legislaţie penală. În situaţia în care, în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare a fost dispusă anularea permisului de conducere, dar odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal (de la 1 februarie 2014) fapta penală în baza căreia s-a dispus anularea nu mai este prevăzută, titularul permisului anulat poate obţine o hotărâre de constatare în baza căreia se va putea înscrie la examenul pentru obţinerea unui nou permis.  Mai mult, dacă măsura anulării nu a fost dispusă concret până la data depunerii cererii, titularul poate obţine direct restituirea permisului. Atenţie, constatarea inexistenţei faptei penale în Noul Cod Penal se face prin acţiune în instanţă, cu invocarea art. 4 (legea penala cea mai blândă), iar prezentarea la examen sau depunerea cererii de restituire vor fi posibile numai după ce hotărârea rămâne definitivă.

f. Altă modficare foarte importantă vizează recoltarea probelor biologice. Proiectul propune completarea listei instituţiilor medicale unde se recoltează mostre biologice cu două categorii: unităţi de asistenţă medicală autorizată, respectiv ambulanţe ori autospeciale cu această funcţie aparţinând Serviciului mobil de urgenţă. Concret, dacă situaţia de la faţa locului o permite, recoltarea de probe biologice se va putea face şi de către ambulanţe, pentru obţinerea mai fidelă şi mai rapidă a rezultatelor.

Recoltarea de probe biologice însa se va face cu raportarea necesară la art. 190 alin. (8) din Codul de Procedură Penală, adică „recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziţia organelor de constatare şi cu consimţământul celui supus examinarii, de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregatire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o institutie medicală, în conditiile stabilite de legile speciale”.

Acesta este primul proiect de modificare a Codului Rutier iniţiat de MAI în anul 2014, după ce anul trecut au existat 3 proiecte care nu au reuşit să fie adoptate nici măcar în formele modificate ulterioare dezbaterilor publice. Reamintim că în mod direct, OUG 195/2002 nu a mai fost modificată din noiembrie 2012, dar în cursul anului 2013 a suferit modificări prin legea de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală (nr. 255/2013).

II.         Tot în data de 22 iulie a.c. pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost lansat în dezbatere un proiect de modificare a Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Cu toate că textul proiectului de modificare nu are decât un singur paragraf, urmările sale nu vor fi lipsite de ecouri. Conform proiectului, de amenzi cuprinse între 1.000 lei şi 5.000 lei sunt pasibile şi persoanele fizice sau juridice care transportă cu autoturisme fără respectarea prevederilor articolului 7 din lege, care prevede că transportul în regim de taxi sau de închiriere se poate executa numai de transportatori autorizaţi.

Potrivit notei de fundamentare, adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă reprezintă o măsură în sensul eliminării practicilor ilicite în activităţile de transport  rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor, fiind o măsură directă pentru:

– eliminarea efectelor negative majore asupra activităţii economice a întreprinderilor autorizate;

– eliminarea efectelor create asupra bugetului de stat prin diminuarea veniturilor  încasate ca urmare a neplăţii taxelor şi impozitelor aferente activităţilor de  transport rutier neautorizate desfăşurate de către persoane fizice sau juridice;

– eliminarea riscurilor ce privesc siguranţa circulaţiei rutiere ca urmare a efectuării  unor activităţi de transport rutier de persoane neautorizate;

– eliminarea concurenţei neloiale pe piaţa transportului rutier de persoane efectuat prin utilizarea neautorizată a autoturismelor.

Dacă în teorie această măsură pare îndreptăţită, concret, posibilitatea de a proba situaţia în care un transport de persoane este ilicit devine complicată şi poate duce la abuzuri. În multe situaţii, în cadrul activităţilor de transport autorizate numărul de bilete de transport eliberate este inferior numărului real de călători, reprezentând o formă de evaziune fiscală. Pe de altă parte, există destule situaţii concrete în care transportul de persoane efectuat cu maşini proprietate privată poate fi considerat o practică ilicită, în realitate fiind vorba de persoane care circulă împreună pe baza unor relaţii personale (rude, vecini, colegi de serviciu) şi care s-au asociat în vederea reducerii costurilor carburanţilor şi economiei de timp. Considerăm, deci, că pe această cale impactul acestui proiect va fi mai degrabă negativ, mai ales în lipsa unor prevederi care să identifice şi detalieze practicile cu adevărat ilicite.

Atenţie!

Textele celor două proiecte pot suferi modificări în urma dezbaterilor publice. După dezbateri, ministerele care au elaborat proiectele le trimit pentru avizare Guvernului şi pentru adoptare camerelor parlamentare. Dacă vor fi adoptate, işi vor produce efecte numai după publicarea în Monitorul Oficial al României, partea I.

 

Sursa: zf.ro

Comentarii

Comentarii

Comentarii

Adauga comentariul tau

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

1 × 2 =

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Site-uri Partenere

Agentie SEO stiri ziare

Atenţie şoferi! noi modificări aduse la Codul Rutier

masini

By

În urmă cu 2 zile, pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv pe site-ul Ministerului Transporturilor, au fost publicate spre dezbatere publică două proiecte legislative care, în caz de aprobare şi adoptare, ar putea avea un impact relativ important pentru şoferi.

I.  Pe data de 22 iulie 2014 a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne un nou proiect de modificare a Codului Rutier (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind  circulaţia pe drumurile publice, republicată) care are ca obiect lămurirea şi redefinirea unor termeni sau expresii, corelarea legislaţiei naţionale cu directivele europene în ceea ce priveşte permisul de conducere, bazat pe un model unic european şi precizarea unor condiţii de eliberare a acestuia, corelarea şi echivalarea unor categorii de permise de conducere pe drumurile publice, realizarea unei norme de trimitere la prevederile Codului de procedură penală care stabilesc unele condiţii cu privire la recoltarea mostrelor biologice, în cazul conducerii unui vehicul de către o  persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, completarea listei instituţiilor medicale unde se recoltează probele biologice, anumite situaţii de suspendare sau anulare a permisului de conducere în raport cu noua legislaţie penală.

a. Proiectul de modificare a Codului Rutier revizuieşte definiţia „autovehiculului” în concordanţă cu Directiva 126/2006/CE, făcând precizarea concretă că reprezintă „orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum sau pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor. Vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, precum şi tractoarele agricole sau forestiere, nu sunt considerate autovehicule. Troleibuzele sunt considerate autovehicule”.

Totodată este prevăzută definirea „tractorului agricol sau forestier” prin comasarea elementelor vizate de definiţia „tractorului” şi a „tractorului rutier”, precum şi prin preluarea criteriilor stabilite de Directiva 126/2006/CE.

b. Regimul înmatriculărilor permanente sau temporare este, de asemenea, redefinit. Astfel, „Autovehiculele, remorcile şi tractoarele agricole sau forestiere se înmatriculează permanent sau temporar la autoritatea competentă în a cărei rază teritorială proprietarii îşi au domiciliul, reşedinţa ori sediul, în condiţiile stabilite prin reglementările în vigoare.” În cazul în care acestea se află în dotarea unor instituţii publice precum armata, MAI sau SRI, pot fi înmatriculate la aceste instituţii, dar şi la autorităţile civile. În privinţa tramvaielor, troleibuzelor, vehiculelor cu tracţiune animală şi a tractoarelor agricole sau forestiere care nu necesită înmatricularea, acestea se înregistrează de către consiliile locale, care ţin şi evidenţa acestora.

c. Una dintre cele mai importante modificări pe care o preconizează acest proiect priveşte permisele de conducere eliberate în România. Corelând dispoziţiile Codului Rutier cu cele ale Directivei 126/2006/CE, noile dispoziţii îşi propun redefinirea şi detalierea criteriilor care stabilesc regimul juridic al „reşedinţei normale”. Astfel, pentru ca o persoană să poată solicita şi obţine (în urma unui examen) un permis de conducere trebuie să aibă domiciliul sau reşedinţa în România sau să poată dovedi că se află la studii în România de minim 6 luni. Pentru înlăturarea oricăror situaţii de ambiguitate sau interpretare, proiectul detaliază ce presupune pentru o persoană domiciliu sau reşedinţă în România:

– locuieşte în mod obişnuit cel puţin 185 de zile din fiecare an calendaristic la o adresă din România datorită unor legături personale sau profesionale ori altor legături strânse cu adresa respectivă, sau

– revine periodic la o adresă din România datorită unor legături personale cu adresa respectivă, deşi locuieşte alternativ în locuri diferite, situate în două sau mai multe state membre, întrucât legăturile sale profesionale sunt într-un loc diferit de cel al legăturilor personale, sau

– locuieşte la o adresă din România pentru îndeplinirea unei activităţi sau misiuni pe o durată determinată, deşi locuieşte alternativ şi în alte locuri diferite, situate în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene ori Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană.

Pentru a face dovada acestor situaţii, persoana care solicită eliberarea unui permis de conducere din partea autorităţilor române trebuie să prezinte următoarele documente:

– documente prevăzute de actele normative care reglementează domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene sau regimul străinilor în România,

– emise de instituţia/instituţiile de învăţământ, acreditată/acreditate în condiţiile legii, care să ateste că persoana urmează studii în România de cel puţin 6 luni;

– alte documente justificative, după caz.

Proiectul face două precizări importante: pe de o parte, participarea la studii într-o universitate/şcoală din România nu implică transferul domiciliului sau a reşedinţei în România (de aceea intervine şi condiţia aflării la studii de cel puţin 6 luni, la momentul aplicării pentru permis), pe de altă parte aplicarea se referă strict la procedurile legate de permisele de conducere, nu şi de înmatricularea autovehiculelor şi a remorcilor.

d. O modificare importantă priveşte şi revizuirea corelării dintre categoriile de permise de conducere, în sensul în care permisele de conducere eliberate pentru categoriile A, B, C sau D sunt valabile pentru categoriile A1, A2, B1, C1, respectiv D1 (cele eliberate pentru categoria A sunt valabile şi pentru categoriile A1 şi A2, cele B sunt valabile pentru B1, C pentru C1 şi D pentru D1). Totodată, permisele de conducere eliberate pentru una dintre categoriile B, BE, C sau CE sunt valabile şi pentru categoria Tr (tractor), în anumite cazuri specifice iar permisele de conducere eliberate pentru categoriile D sau DE sunt valabile şi pentru vehiculele din categoria Tb (troleibuz).

e. Proiectul de modificare a Codului Rutier aduce o modificare foarte importantă şi în privinţa raportării la noua legislaţie penală. În situaţia în care, în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare a fost dispusă anularea permisului de conducere, dar odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal (de la 1 februarie 2014) fapta penală în baza căreia s-a dispus anularea nu mai este prevăzută, titularul permisului anulat poate obţine o hotărâre de constatare în baza căreia se va putea înscrie la examenul pentru obţinerea unui nou permis.  Mai mult, dacă măsura anulării nu a fost dispusă concret până la data depunerii cererii, titularul poate obţine direct restituirea permisului. Atenţie, constatarea inexistenţei faptei penale în Noul Cod Penal se face prin acţiune în instanţă, cu invocarea art. 4 (legea penala cea mai blândă), iar prezentarea la examen sau depunerea cererii de restituire vor fi posibile numai după ce hotărârea rămâne definitivă.

f. Altă modficare foarte importantă vizează recoltarea probelor biologice. Proiectul propune completarea listei instituţiilor medicale unde se recoltează mostre biologice cu două categorii: unităţi de asistenţă medicală autorizată, respectiv ambulanţe ori autospeciale cu această funcţie aparţinând Serviciului mobil de urgenţă. Concret, dacă situaţia de la faţa locului o permite, recoltarea de probe biologice se va putea face şi de către ambulanţe, pentru obţinerea mai fidelă şi mai rapidă a rezultatelor.

Recoltarea de probe biologice însa se va face cu raportarea necesară la art. 190 alin. (8) din Codul de Procedură Penală, adică „recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziţia organelor de constatare şi cu consimţământul celui supus examinarii, de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregatire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o institutie medicală, în conditiile stabilite de legile speciale”.

Acesta este primul proiect de modificare a Codului Rutier iniţiat de MAI în anul 2014, după ce anul trecut au existat 3 proiecte care nu au reuşit să fie adoptate nici măcar în formele modificate ulterioare dezbaterilor publice. Reamintim că în mod direct, OUG 195/2002 nu a mai fost modificată din noiembrie 2012, dar în cursul anului 2013 a suferit modificări prin legea de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală (nr. 255/2013).

II.         Tot în data de 22 iulie a.c. pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost lansat în dezbatere un proiect de modificare a Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Cu toate că textul proiectului de modificare nu are decât un singur paragraf, urmările sale nu vor fi lipsite de ecouri. Conform proiectului, de amenzi cuprinse între 1.000 lei şi 5.000 lei sunt pasibile şi persoanele fizice sau juridice care transportă cu autoturisme fără respectarea prevederilor articolului 7 din lege, care prevede că transportul în regim de taxi sau de închiriere se poate executa numai de transportatori autorizaţi.

Potrivit notei de fundamentare, adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă reprezintă o măsură în sensul eliminării practicilor ilicite în activităţile de transport  rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor, fiind o măsură directă pentru:

– eliminarea efectelor negative majore asupra activităţii economice a întreprinderilor autorizate;

– eliminarea efectelor create asupra bugetului de stat prin diminuarea veniturilor  încasate ca urmare a neplăţii taxelor şi impozitelor aferente activităţilor de  transport rutier neautorizate desfăşurate de către persoane fizice sau juridice;

– eliminarea riscurilor ce privesc siguranţa circulaţiei rutiere ca urmare a efectuării  unor activităţi de transport rutier de persoane neautorizate;

– eliminarea concurenţei neloiale pe piaţa transportului rutier de persoane efectuat prin utilizarea neautorizată a autoturismelor.

Dacă în teorie această măsură pare îndreptăţită, concret, posibilitatea de a proba situaţia în care un transport de persoane este ilicit devine complicată şi poate duce la abuzuri. În multe situaţii, în cadrul activităţilor de transport autorizate numărul de bilete de transport eliberate este inferior numărului real de călători, reprezentând o formă de evaziune fiscală. Pe de altă parte, există destule situaţii concrete în care transportul de persoane efectuat cu maşini proprietate privată poate fi considerat o practică ilicită, în realitate fiind vorba de persoane care circulă împreună pe baza unor relaţii personale (rude, vecini, colegi de serviciu) şi care s-au asociat în vederea reducerii costurilor carburanţilor şi economiei de timp. Considerăm, deci, că pe această cale impactul acestui proiect va fi mai degrabă negativ, mai ales în lipsa unor prevederi care să identifice şi detalieze practicile cu adevărat ilicite.

Atenţie!

Textele celor două proiecte pot suferi modificări în urma dezbaterilor publice. După dezbateri, ministerele care au elaborat proiectele le trimit pentru avizare Guvernului şi pentru adoptare camerelor parlamentare. Dacă vor fi adoptate, işi vor produce efecte numai după publicarea în Monitorul Oficial al României, partea I.

 

Sursa: zf.ro

Comentarii

Comentarii

backtotop