Ion Agârbiceanu comemorat la Alba Iulia

agarbiceanu

Marele scriitor Ion Agârbiceanu a fost comemorat astăzi la Alba Iulia, la 132 de ani de la naşterea sa, într-un anonimat aproape total. Doar o mână de oameni şi-au adus aminte de marele Agârbiceanu, fiul al Albei şi creatorul Fefelegii, şi au venit pe Aleea Scriitorilor la bustul scriitorului pentru a-i aduce un omagiu.
Ion Agârbiceanu s-a născut pe 12 septembrie 1882, Cenade, comitatul Alba de Jos(actualmente judeţul Alba) a fost un scriitor, ziarist și prozator român, adept al semănătorismului, parlamentar, academician, canonic și protopop unit al Clujului.
Studiile gimnaziale le face la Blaj între 1892-1900 iar cele superioare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900 – 1904). Din 1901 – 1902, începe să colaboreze cu poezii la „Tribuna” din Sibiu, „Gazeta Transilvaniei” (Brașov), „Familia” (Oradea), „Drapelul” (Lugoj), „Cultura creștină (Blaj). În anul 1903, începe colaborarea la revista „Sămănătorul” cu Legendă în versuri.
În septembrie 1905, se înscrie la Facultatea de Litere din Budapesta, secția de limbi clasice, română și istorie; audiază frecvent și activează la toate cursurile organizate de Societatea „Petru Maior”. Spre sfârșitul anului, revista Luceafărul îi tipărește primul său volum de schițe și povestiri intitulat De la țară.
Preot paroh în Bucium-Șasa, județul Alba, (1906 – 1910), apoi în Orlat, județul Sibiu (1910 – 1916); retras în timpul primului război mondial în Moldova, de unde a fost evacuat în Rusia, fiind pentru un timp preot militar în corpul voluntarilor ardeleni (1917 – 1918).
După 1918 a fost director al ziarului „Patria” din Cluj (1919 – 1927), apoi al ziarului „Tribuna” din Cluj (1938 – 1940). A deținut mai multe funcții politice în Parlamentul României întregite (prima dată în 1919, apoi în 1922 – 1926), mai târziu a fost senator și vicepreședinte al Senatului. A fost membru în Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania (1919).
A fost preot și protopop în Cluj (din 1930), canonic al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (din 1931).
Pentru activitatea sa literară, ales membru corespondent (1912), apoi activ (1925) al Astrei, secretar general al secțiilor literare-științifice ale Astrei (1925 – 1940), cu un rol însemnat în Adunările generale anuale ale acesteia, fiind un timp redactor al revistei „Transilvania”.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1919, apoi membru titular al aceleiași Academii în 1955 la Secția de științe istorice, știința limbii, literatură și artă.
La 28 mai 1963 se stinge din viață la Clinica Medicală din Cluj, în urma unui infarct miocardic. A fost înmormântat în cimitirul Hajongard din Cluj.

Comentarii

Comentarii

Comentarii

Adauga comentariul tau

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

7 + twenty =

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Site-uri Partenere

Agentie SEO stiri ziare

Ion Agârbiceanu comemorat la Alba Iulia

agarbiceanu

By

Marele scriitor Ion Agârbiceanu a fost comemorat astăzi la Alba Iulia, la 132 de ani de la naşterea sa, într-un anonimat aproape total. Doar o mână de oameni şi-au adus aminte de marele Agârbiceanu, fiul al Albei şi creatorul Fefelegii, şi au venit pe Aleea Scriitorilor la bustul scriitorului pentru a-i aduce un omagiu.
Ion Agârbiceanu s-a născut pe 12 septembrie 1882, Cenade, comitatul Alba de Jos(actualmente judeţul Alba) a fost un scriitor, ziarist și prozator român, adept al semănătorismului, parlamentar, academician, canonic și protopop unit al Clujului.
Studiile gimnaziale le face la Blaj între 1892-1900 iar cele superioare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900 – 1904). Din 1901 – 1902, începe să colaboreze cu poezii la „Tribuna” din Sibiu, „Gazeta Transilvaniei” (Brașov), „Familia” (Oradea), „Drapelul” (Lugoj), „Cultura creștină (Blaj). În anul 1903, începe colaborarea la revista „Sămănătorul” cu Legendă în versuri.
În septembrie 1905, se înscrie la Facultatea de Litere din Budapesta, secția de limbi clasice, română și istorie; audiază frecvent și activează la toate cursurile organizate de Societatea „Petru Maior”. Spre sfârșitul anului, revista Luceafărul îi tipărește primul său volum de schițe și povestiri intitulat De la țară.
Preot paroh în Bucium-Șasa, județul Alba, (1906 – 1910), apoi în Orlat, județul Sibiu (1910 – 1916); retras în timpul primului război mondial în Moldova, de unde a fost evacuat în Rusia, fiind pentru un timp preot militar în corpul voluntarilor ardeleni (1917 – 1918).
După 1918 a fost director al ziarului „Patria” din Cluj (1919 – 1927), apoi al ziarului „Tribuna” din Cluj (1938 – 1940). A deținut mai multe funcții politice în Parlamentul României întregite (prima dată în 1919, apoi în 1922 – 1926), mai târziu a fost senator și vicepreședinte al Senatului. A fost membru în Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania (1919).
A fost preot și protopop în Cluj (din 1930), canonic al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (din 1931).
Pentru activitatea sa literară, ales membru corespondent (1912), apoi activ (1925) al Astrei, secretar general al secțiilor literare-științifice ale Astrei (1925 – 1940), cu un rol însemnat în Adunările generale anuale ale acesteia, fiind un timp redactor al revistei „Transilvania”.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1919, apoi membru titular al aceleiași Academii în 1955 la Secția de științe istorice, știința limbii, literatură și artă.
La 28 mai 1963 se stinge din viață la Clinica Medicală din Cluj, în urma unui infarct miocardic. A fost înmormântat în cimitirul Hajongard din Cluj.

Comentarii

Comentarii

backtotop